O lume fara antibiotice?

Intr-un interviu acordat New York Times in 1945, Sir Alexander
Fleming avertiza intreaga lume: potrivit inventatorului
penicilinei, o utilizare improprie a antibioticului putea duce la
selectia de „forme mutante” si rezistente de Stafilococ auriu,
capabile sa provoace infectii grave nu doar la pacienti, ci si la
cei care se afla in vecinatatea acestora. Fleming avea dreptate:
dupa un an de utilizare a penicilinei, un procent mare din aceste
bacterii dezvoltase rezistenta la terapie. De
atunci, in pofida faptului ca cercetarea a produs zeci de noi
molecule, situatia s-a inrautatit pana la a deveni cu adevarat
alarmanta.

In prezent exista germeni invincibili, capabili sa supravietuiasca
tuturor (sau aproape) tuturor antibioticelor menite a-i ucide.
Ultimul a aparut in India si, din cauza turismului sanitar
practicat de multi englezi (care merg la Delhi pentru a se supune
interventiilor chirurgicale, mai ieftine decat in Marea Britanie),
a reusit sa ajunga in Europa si sa provoace infectii, dupa cum se arata recent intr-un
articol publicat de revista The Lancet.

• Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS
• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”

Ingrijorarea in lumea medicala este tot mai mare. Aparitia acestor
super-bacterii ultra-rezistente nu este o noutate: enterobacteria
indiana este doar ultima, dar au fost deja identificate bacterii,
denumite Acinetobacterii, impotriva carora cele mai multe dintre
moleculele disponibile sunt ineficiente, si care pot provoca
infectii grave, mai ales in departamentele de chirurgie sau terapie
intensiva ale spitalelor.

Aproape toate antibioticele au fost descoperite intre anii ’50 si
’70, si in ultimii 10 ani nu au aparut decat doua noi clase de
compusi. Industria farmaceutica nu are interes sa dezvolte molecule
de tipul antibioticelor, care spre deosebire de cele pentru
hipertensiune sau diabet, sunt administrate o perioada scurta de
timp si, in plus, risca sa devina rapid inutilizabile din cauza
rezistentelor. Dar in timp ce cercetarea si-a incetinit ritmul,
bacteriile nu stau locului, vehiculand infectii si rezistente de la
un capat la altul al lumii.

Pesimistii vorbesc acum de „era post-antibiotice”, dar optimistii
continua sa creada in cercetarea medicala, bazandu-se pe faptul ca,
in ultima instanta, oamenii de stiinta se vor dovedi mai „smecheri”
decat bacteriile.

Sursa: Corriere della Sera